Utilizarea anumitor componente dietetice nu are ca efect doar optimizarea alimentației. Unul dintre ele este cromul, care este un element destul de problematic și deseori se ridică întrebarea dacă reprezintă o componentă esențială pentru organismul uman sau nu. Este incontestabil implicat în multe procese biochimice.
Caracteristici generale
Cromul este un micronutrient implicat în multe procese metabolice, cu scopul de a optimiza cursul acestora.
În anul 2014, Autoritatea pentru Siguranța Alimentelor a pus la îndoială dovezile potrivit cărora cromul este un element esențial pentru organismul uman. Totuși, acest lucru nu schimbă faptul că este implicat în metabolismul carbohidraților și lipidelor, ceea ce crește sensibilitatea țesuturilor la acțiunea insulinei.
Cromul este un element de tranziție, ceea ce înseamnă că apare în diferite stări de oxidare. Cromul în starea de oxidare II este benefic pentru organismul nostru, în timp ce în starea de oxidare IV poate fi chiar toxic pentru acesta. (1)
Cromul (2):
- reglează metabolismul insulinei
- contribuie la reducerea poftei de mâncare
- contribuie la menținerea metabolismului adecvat al macronutrienților
- ajută la menținerea nivelului normal de glucoză din sânge
Curiozitate
Absorbția multor vitamine și minerale este deseori dependentă de prezența altor substanțe care îmbunătățesc sau, respectiv, reduc biodisponibilitatea unui anumit nutrient.
Absorbția cromului din tractul gastrointestinal este influențată de fitați, care reduc disponibilitatea acestuia pentru organism, în timp ce consumul de vitamina C, aminoacizi, oxalați și niacină influențează creșterea absorbției.
De asemenea, merită știut faptul că procentul la care cromul este absorbit din tractul gastrointestinal fluctuează la nivelul de 0,4-2,5%. (3)
Crom sau picolinat de crom?
Cromul se caracterizează printr-o biodisponibilitate și absorbție foarte scăzute din tractul gastrointestinal. Pentru a îmbunătăți aceste proprietăți, oamenii de știință au dezvoltat o metodă care în mod eficient a dus la creșterea biodisponibilității cromului.
S-a reușit acest lucru prin combinarea unei molecule de crom cu acid picolinic. Acesta este un chelator al mineralelor, ceea ce înseamnă că, în timpul digestiei, este secretat în intestinul subțire pentru a se lega cu cromul și a facilita absorbția acestuia. (4)
Surse de crom în alimente
Cromul este un element destul de comun în produsele alimentare, însă cel mai des se găsește în concentrații foarte mici. Având în vedere faptul că necesarul de crom al organismului nostru nu este mare, este suficient să avem grijă ca din alimentația noastră să nu lipsească produsele enumerate mai jos (5):
- brânza
- nucile
- sparanghelul
- fructele
- fructele de mare
- drojdia
- făina integrală
- produsele din cereale integrale
Anumite cantități de crom sunt prezente, de asemenea, în nucile braziliene și scoici.
Știința stă la bază
Există o serie de cercetări științifice în ceea ce privește cromul, iată câteva dintre ele:
Vincent JB, Lukaski HC. Chromium. Adv Nutr. 2018 Jul 1;9(4):505-506.
Maret W. Chromium Supplementation in Human Health, Metabolic Syndrome, and Diabetes. Met Ions Life Sci. 2019 Jan 14;19:/books/9783110527872/9783110527872-015/9783110527872-015.xm
San Mauro-Martin I, Ruiz-León AM, Camina-Martín MA, Garicano-Vilar E, Collado-Yurrita L, Mateo-Silleras Bd, Redondo Del Río Mde P. [Chromium supplementation in patients with type 2 diabetes and high risk of type 2 diabetes: a meta-analysis of randomized controlled trials]. Nutr Hosp. 2016 Feb 16;33(1):27. Spanish.
Tumolo M, Ancona V, De Paola D, Losacco D, Campanale C, Massarelli C, Uricchio VF. Chromium Pollution in European Water, Sources, Health Risk, and Remediation Strategies: An Overview. Int J Environ Res Public Health. 2020 Jul 28;17(15):5438.
Hamilton EM, Young SD, Bailey EH, Watts MJ. Chromium speciation in foodstuffs: A review. Food Chem. 2018 Jun 1;250:105-112.